Pe 25 martie, Asociația Moașelor din România a organizat evenimentul „#CuMoașaAlături: perspective istorice și provocări contemporane”, cu ocazia lansării broșurii „Rolul moașelor însănătatea ta”. 

Evenimentul a reunit 30 de participanți într-o conversație sinceră și necesară despre sănătatea și drepturile femeilor în România, dar și despre rolul esențial al moașelor în îngrijirea maternă, sănătatea reproductivă și protejarea drepturilor femeilor și copiilor. 

Alături de moașe, au participat deputate, senatoare, secretari de stat și reprezentanți ai principalelor partide politice, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Institutului Național de Sănătate Publică. Mediul academic, cel medical și cel al cercetării au fost și ele prezente prin psihologi, antropologi și cercetători în egalitate de gen. Nu în ultimul rând, organizații internaționale, reprezentanți ai societății civile și jurnaliști au completat o audiență diversă și reprezentativă. 

Moașele contribuie direct la prevenirea complicațiilor în sarcină, reducerea mortalității materne și infantile și la oferirea unei îngrijiri continue, centrate pe nevoile femeilor și familiilor. 

„Evenimentul a marcat deschiderea noului sediu al Asociației Moașelor din România, un spațiu creat pentru a susține drepturile femeilor și ale moașelor. Ne dorim să fim în continuare o referință pentru politicile publice de sănătate, protecție și drepturi ale fetelor și femeilor. Moașa este singurul expert care se poate ocupa de sănătatea neonatală, a adolescenților, a femeilor, sănătatea maternă, cât și de educația pentru sănătate a adolescenților, femeilor și familiilor. Moașele pot combate dezinformarea și impostura din domeniul medical, salvând vieți și prevenind complicații cauzate de nevaccinare și lipsa accesării serviciilor medicale. Pentru toate acestea avem nevoie de decontarea serviciilor noastre și de recunoașterea completă a rolului autonomdin spitale. Abia atunci vom fi cu adevărat integrate în echipa medicală din spital, cât și în cea din afara spitalelor, din comunitate. Femeile, medicii, dar și ceilalți specialiști implicați însănătatea reproductivă, maternă și neonatală au nevoie urgent de noi. Ne dorim doar să putem salva vieți și să aducem mai multă sănătate, bunăstare și liniște femeilor și familiilor din România. Trebuie să fim lăsate să facem asta.” 
Irina Mateescu, președinta Asociației Moașelor din România 

Dezbaterea și-a propus o incursiune în istoria profesiei, inspirată de lucrarea dr. Marina Îngustu, „Condiția copilului în România modernă (1859-1914)”, care evidențiază rolul important al moașelor în îngrijirea maternă și a copilului în perioada modernizării României.  

Grație acestei documentări, discuția a fost marcată inclusiv de descoperirea că prima instituție de învățământ medical din România a fost chiar Institutul de Moașe. Pornind de la această perspectivă istorică, evenimentul și-a propus să analizeze relevanța actuală a profesiei și modalitățile prin care rolul moașelor poate fi consolidat în sistemul de sănătate de astăzi.  

În România, deși profesia este recunoscută prin lege, serviciile oferite de moașe nu sunt pe deplin integrate și nici decontate în sistemul public de sănătate, iar această realitate contrasteazăputernic cu standardele europene. Directiva 2005/36/CE reglementează recunoașterea reciprocă a calificărilor și stabilește cerințe clare de formare și practică pentru toate statele membre. Cu toate acestea, România rămâne în urma partenerilor săi europeni: moașele licențiate nu pot practica independent, iar serviciile lor nu sunt decontate. Acest decalaj nu este doar unul administrativ și se traduce direct în indicatori mai slabi de sănătate maternă și infantilă și în accesul limitat al femeilor la îngrijire continuă și de calitate. 

„Faptul că am putut discuta împreună preț de câteva ore moașe, activiste, jurnaliste, parlamentare, cercetătoare, reprezentante ale instituțiilor publice despre o profesie vitală pentru sănătatea femeilor și a copiilor din România a fost o adevărată bucurie. Profesia moașelor trebuie să fie recunoscută oficial ca fiind parte din sistemul de îngrijire public, contextul legislativ trebuie ajustat astfel încât serviciile lor să fie decontate și cred că formarea și pregătirea unui număr cât mai mare de moașe trebuie să devină o prioritate a Ministerului Sănătății. Această profesie e absentă din discursul public, pur și simplu nu știm că în alte țări femeile au o aliată alături pe parcursul vieții lor. E timpul să aflăm asta și să facem astfel încât moașele să devină o prezență activă pentru sănătatea femeilor și copiilor din România.” 
Luiza Vasiliu, jurnalistă 

Participanții au formulat concluzii îngrijorătoare: profesia de moașă este pe cale de dispariție în România. Acest fenomen se reflectă atât în mărturiile femeilor care nasc, cât și în numărul alarmant de mare al mamelor minore.  

„Evenimentul a adus laolaltă moașele, instituțiile, parlamentarele și ONG-urile pentru drepturile femeilor. Există consens asupra necesității profesiei de moașă în România. În cadrul evenimentului s-au stabilit pași concreți de acțiune: modificarea legii sănătății în Parlament și continuarea demersurilor la Ministerul Sănătății. Mesajul meu pentru decidenți este că a sosit momentul să prioritizeze, în sfârșit, sănătatea femeilor. Simt că am ajuns la un punct critic, în care lipsa de interes din toți acești ani are efecte grave: accesul femeilor la sănătatea reproducerii este din ce în ce mai restricționat. Ceea ce reprezintă o încălcare gravă a drepturilor femeilor. România este printre cele mai misogine țări din UE și asta se reflectă în lipsa de interes pentru bunăstarea femeilor. Violența obstetrică este o formă de violență de gen care rezultă din sexismul structural. Lupta pentru moașe este o luptă pentru drepturile femeilor și nu mai avem timp de pierdut. Solidarizarea femeilor politiciene din Parlament pentru cauza moașelor poate aduce schimbări structurale pentru a asigura respectarea drepturilor femeilor la sănătate.” 
Carmen Radu, activistă pentru drepturile femeilor, Asociația Feminism România 

Urgența acestor măsuri a fost pe deplin înțeleasă și asumată de actorii prezenți la eveniment, invitați să se alăture demersurilor de consolidare a profesiei. Angajamentul lor este ferm: atât pentru femeile și familiile din România care merită acces real la servicii de sănătate reproductivă și îngrijire de calitate, cât și pentru viitorul profesiei de moașă.  

„Raportată la perspectiva istorică, o concluzie îngrijorătoare a evenimentului este aceea că profesionalizarea practicii moșitului și primatul științei în orice act de îngrijire medicală au generat, pe lângă certe progrese, și consecințe dificil de gestionat: au afectat statut moașei inclusiv la nivel socio-cultural, limitându-i autonomia și punând în plan secund problema nevoilor medicale și psiho-afective ale mamei. 

În istoriografia românească mai este loc pentru cercetări sistematice în care să se examineze (nu doar la nivel instituțional, ci și cultural) tranziția de la moșitul empiric la cel științific, pentru a descoperi punctele în care procesul de medicalizare a societății a fost deficitar. Esențială este și cercetarea situației actuale a profesiei de moașă, care poate pune în lumină niște vulnerabilități sistemice: ierarhizarea incorectă a sistemului medical, problemele de gen, contestarea drepturilor femeilor și incapacitatea de racordare a învățământului medical superior la realitățile sistemului sanitar, toate descurajante pentru tinerele care ar vrea să se dedice profesional moșitului.” 
Dr. Marina Îngustu, autoarea cărții „Condiția copilului în România modernă (1859-1914)” 

Pentru mai multe informații despre Proiectul „#CuMoașaAlături - Împreună pentru drepturile și sănătatea ta”, vă invităm să consultați pagina dedicată - #CuMoașaAlături.  
Pentru alte întrebări sau detalii, vă rugăm să ne contactați la [email protected].  

***

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „#CuMoașaAlături - Împreună pentru drepturile și sănătatea ta”, implementat de Asociația Moașelor din România, cu sprijinul Netherlands Helsinki Committee (#NHC), în cadrul Programului Catalyst of Change: Monitorizare, advocacy și construcție de coaliții pentru organizații grass-root din domeniile drepturile femeilor, justițiede mediu și anticorupție  

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin însă numai autorilor și nu reflectă în mod necesar opiniile Uniunii Europene sau ale Comitetului Helsinki din Țările de Jos. Nici Uniunea Europeană și nici NHC nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.